Păstârnacul (Pastinaca sativa) este o legumă rădăcină care este ușor de cultivat în grădină. Cu gustul său bogat și conținutul nutrițional, este o alegere populară printre grădinari. Dacă doriți să vă creșteți propriul păstârnac în grădină, urmați ghidul de mai jos, care descrie în detaliu procesul de la plantarea păstârnacului până la recoltare.
Achiziționarea și plantarea semințelor
Puteți cumpăra semințe de păstârnac de la magazinele locale de grădină, magazine de semințe sau surse online. Asigurați-vă că alegeți semințe proaspete și de calitate. Momentul de plantare depinde de regiune și de condițiile meteorologice. Primăvara și toamna sunt de obicei perioadele ideale pentru a planta semințe de păstârnac. Pământul trebuie să fie bine afânat, iar semințele să fie semănate la aproximativ 1-2 cm adâncime, la 2-3 cm una dintre ele. Asigurați-vă că există suficient spațiu între plante pentru ca acestea să se poată dezvolta corect mai târziu.
Creșterea și plantarea răsadurilor
Alternativa ar putea fi creșterea păstârnacului ca răsaduri. Pentru a face acest lucru, semănăm mai întâi semințele în recipiente mici sau ghivece. Când răsadurile ajung la o înălțime de 5-10 cm, pot fi transplantați în grădină. Asigurați-vă că păstrați suficientă distanță între răsaduri pentru a lăsa suficient spațiu pentru creștere. Plantați răsadurile cu grijă pentru a nu deteriora rădăcinile, apoi udați-le bine.
Etape de creștere și îngrijire
Păstârnacul durează aproximativ 100-120 de zile să crească, așa că trebuie să ai răbdare. De la plantare până la recoltare, planta trece prin diferite etape de creștere. În stadiul inițial, semințele germinează și își dezvoltă primele frunze adevărate. După aceea, plantele se dezvoltă lent, iar apoi creșterea lor se accelerează în timp. Păstârnacul necesită condiții adecvate de creștere și îngrijire atentă pe parcursul întregului ciclu.
Păstârnacului îi place pământul adânc, bine drenat. Merită să pregătiți solul în avans înainte de plantare, afânare, compostare și fertilizare. Nivelul optim de pH este între 6,0 și 7,0. Dacă solul este acid, se poate adăuga calciu pentru o mai bună dezvoltare a păstârnac.
Păstârnacul necesită udare regulată, mai ales în timpul plantării și creșterii răsadurilor. Asigurați-vă că solul este întotdeauna ușor umed, dar nu prea umed sau plin de apă, deoarece acest lucru poate duce la putrezire și alte probleme. Udarea echilibrată ajută la prevenirea fisurilor la rădăcini.
Păstârnacul necesită, de asemenea, fertilizare regulată. Compostul sau gunoiul de grajd organic pot fi amestecate în sol înainte de plantare. Chiar și după plantare, se recomandă refacerea regulată a nutrienților pentru plante. Utilizați un îngrășământ echilibrat, bogat în minerale sau un compost pentru a hrăni corect păstârnacul.
De asemenea, este important să aveți grijă de protecția împotriva buruienilor, deoarece păstârnacul este sensibil la competiția cu buruienile datorită lăstarilor mici. Pliviți regulat în jurul păstârnacului pentru a preveni suprimarea buruienilor.
Înflorire și fructificare
Păstârnacul începe să înflorească vara, când vremea este mai caldă. Florile sunt frumoase și albe, dar cea mai importantă parte a creșterii păstârnacului sunt rădăcinile. Plantele continuă să crească rădăcini în timpul înfloririi, dar aveți grijă să nu le lăsați în sol prea mult timp, deoarece aceste rădăcini se pot deteriora.
Este tipic pentru păstârnac ca rădăcinile să devină mai dulci sub influența vremii reci, așa că merită să programați recolta pentru lunile de toamnă, când vremea se răcește. Pentru un gust mai dulce, plantele pot fi lăsate în condiții răcoroase câteva săptămâni înainte de recoltare.
Recoltarea păstârnacului depinde de rădăcinile care ating dimensiunea potrivită. De obicei, ating dimensiunea potrivită în 90-120 de zile de la plantare. Diametrul rădăcinilor este de obicei între 2,5-5 cm, în funcție de mărimea rădăcinilor pe care o dorim.
Recoltarea păstârnacului este ușoară, trebuie doar să scoți cu atenție rădăcinile din sol. Folosiți o cazma sau o sapă pentru a săpa cu grijă și a ridica rădăcina din sol. Aveți grijă să nu deteriorați rădăcinile, deoarece acest lucru le poate afecta aroma și perioada de valabilitate.
Depozitare
După recoltarea păstârnacului, este important să-i păstrezi corespunzător, astfel încât să poată fi savurat mai mult timp. În primul rând, spălați solul de pe rădăcini, dar nu îndepărtați firele de păr din rădăcină, deoarece acest lucru va permite un timp mai lung de depozitare. Apoi separați rădăcinile deteriorate sau rele de cele sănătoase.
Păstârnacul trebuie păstrat într-un loc răcoros și umed pentru a-și păstra prospețimea. Temperatura optimă de păstrare este între 0-2°C, iar umiditatea să fie între 90-95%. Dacă este posibil, utilizați cutii de plastic sau lemn pentru depozitare pentru a evita evaporarea și uscarea inutile.
Durata de păstrare a păstârnacului este de obicei de 4-6 luni, dar aceasta poate fi afectată și de condițiile de păstrare și de starea rădăcinilor. Verificați periodic starea păstârnacului depozitat și îndepărtați-le pe cele care ar putea fi în stare proastă pentru a preveni răspândirea putregaiului.
Sfat: Dacă o parte din păstârnac este destinată unei păstrări mai lungi, merită să le împachetați împreună cu pământ pentru a-și păstra prospețimea.
Controlul bolilor și dăunătorilor
Păstârnacul, ca și alte plante, poate fi susceptibil la diferite boli și dăunători. Este important să monitorizăm plantele și să luăm măsuri din timp dacă observăm probleme. Iată câteva sfaturi pentru a vă proteja împotriva bolilor și dăunătorilor:
- Afidele: Afidele pot deteriora frunzele, mugurii și rădăcinile păstârnacului. Utilizați insecticide, de exemplu, tratați plantele cu apă cu săpun sau insecticide.
- Rugina: Rugina este o infecție fungică care poate provoca pete maronii și pustule pe frunzele păstârnacului. Îndepărtați și distrugeți părțile afectate ale plantei pentru a preveni răspândirea infecției. Utilizați agenți antifungici la momentul potrivit.
- Mucegaiul cenușiu: Mucegaiul cenușiu este o altă boală fungică care poate ataca frunzele și rădăcinile păstârnacului. Aerați patul plantei pentru a reduce umiditatea și utilizați fungicide pentru prevenire.
- Putregaiul rădăcinii: Putregaiul rădăcinii poate provoca pete întunecate, putrezite pe rădăcinile păstârnacului. O bună pregătire a solului și un bun drenaj sunt importante pentru a preveni putrezirea rădăcinilor.
Sfat: Prevenirea este cea mai bună apărare. Acordați atenție aprovizionării adecvate cu nutrienți, udării și ventilației adecvate pentru a minimiza riscul de boli și dăunători pentru păstârnac.
Îngrijire în timpul etapelor de creștere
Păstârnacul necesită o serie de activități de îngrijire între etapele de creștere pentru a-i menține sănătoși și productivi. Iată câteva recomandări pentru diferite stadii de creștere:
- Semănat semințe: Asigurați-vă că alegeți sămânța potrivită și urmați instrucțiunile de pe ambalaj pentru însămânțare. Momentul optim pentru însămânțarea semințelor este la mijlocul primăverii sau toamna, când solul s-a încălzit deja. Asigurați-vă că semănați semințele la o distanță adecvată, de obicei la 15-20 cm una de cealaltă, astfel încât să aibă suficient spațiu pentru a crește.
- Creșterea răsadurilor: Când creșteți răsaduri, acordați atenție temperaturii și luminii optime. Păstârnacului îi place un mediu mai răcoros, așa că asigurați-vă că răsadurile nu sunt într-un loc prea fierbinte. Răriți răsadurile în timp pentru a asigura spațiul necesar creșterii lor adecvate.
- Irigare: alimentarea adecvată cu apă este importantă pentru păstârnac. Este recomandabil să mențineți umiditatea uniformă a solului, dar aveți grijă la udarea excesivă, deoarece aceasta poate provoca și putrezirea rădăcinilor. Ajustați programul de udare la condițiile meteo locale și la umiditatea solului.
- Fertilizarea solului: păstârnacului îi place solul bogat în nutrienți. Pregătiți solul bogat în nutrienți în timpul semănării sau creșterii răsadurilor, de exemplu, puteți îmbogăți solul cu compost sau alte materiale organice. În plus, în timpul fazei de creștere activă, îngrășămintele care conțin nutrienți suplimentari, cum ar fi azotul, fosforul și potasiul pot fi folosite pentru a sprijini dezvoltarea păstârnacului.
- Controlul buruienilor: buruienile concurează cu păstârnacul pentru nutrienți și apă. Este important să pliviți în mod regulat zona din jurul păstârnacului pentru a minimiza efectul buruienilor asupra creșterii. Înainte de a utiliza erbicide, citiți cu atenție și urmați instrucțiunile de pe etichetă.
